Președintele executiv al Asociației „Comunitățile Locale Riverane Dunării” (CLDR) Sever Avram, a declarat, în cadrul unui interviu acordat AGERPRES, că Strategia Dunării reprezintă, pentru zona Giurgiu, o provocare maximă, dar și o oportunitate, ‘gura de oxigen’ de care giurgiuvenii au nevoie în atragerea de finanțări europene.
Strategia UE a Regiunii Dunării e un document adoptat în 2011, la propunerea Ministerelor de Externe din Austria și respectiv România și a fost gândit cu mulți ani înainte pentru a se încerca o deblocare a decalajului de competitivitate economică între partea superioară a cursului Dunării și cea inferioară, a reiterat Sever Avram. El a arătat că, prin implementarea proiectelor pe Strategia Dunării sunt date direcții clare care să conducă la rezultate economice și, mai ales, la scopul principal, crearea de noi locuri de muncă și ridicarea gradului de prosperitate pentru toți cetățenii.
AGERPRES: Ce înseamnă pentru zona Giurgiu Strategia Dunării?
Sever Avram: Pentru zona Giurgiu, Strategia Dunării este și o provocare maximă și o oportunitate în sensul că sunt foarte multe proiecte care au fost prefigurate chiar prin planul de dezvoltare locală și turistică, elaborat încă de acum patru ani de zile, dar nu au existat linii de finanțare corespunzătoare care să permită finanțarea proiectelor respective.
Având în vedere că potența financiar—economică a județului nu este foarte ridicată, practic, gura de oxigen o reprezintă atragerea de finanțări europene din diverse programe.
Nu în ultimul rând, trebuie să spunem că șansa pentru Giurgiu este că va deveni și un pol de dezvoltare pe linie academică educațională pentru că, dacă nu se recuperează măcar dezavantajele sau poziționarea mai slabă față de Ruse, Bulgaria, unde există Universitate și nu veți construi și aici măcar un centru interregional academic, va fi mai greu să existe patul germinativ, forța de lucru care să preia anumite responsabilități.
Trebuie rapid crescută expertiza locală, chiar dacă studenții din Giurgiu preferă să studieze la București, totuși, dacă vor exista niște proiecte magnet care să îi atragă, să lucreze natural, s-ar putea reîntoarce la Giurgiu.
AGERPRES: Cum a decurs până acum implementarea Strategiei Dunării? Și-a atins aceasta obiectivele?
Sever Avram: Evident, criza financiar bancară a deranjat puțin implementarea procesului, întrucât, în timpul crizei, anumite proiecte de investiții, mai ales în infrastructură, au fost stopate.
UE a vrut să experimenteze rețete de succes sau bune practici și, în consecință, pentru România și Bulgaria, în tandem, este o oportunitate deosebită.
Prin implementarea proiectelor pe Strategia Dunării sunt date direcții clare care să conducă la rezultate economice și, mai ales, la scopul principal, crearea de noi locuri de muncă și ridicarea gradului de prosperitate pentru toți cetățenii.
Strategia, în ultimă instanță, reprezintă mai mult o egidă, o pălărie largă, care arată, să spunem, cărările principale care ar trebui parcurse, iar diversele programe la nivel național, transfrontalier și transnațional reprezintă căile prin care să se operaționalizeze aceste proiecte.
În curând se va deschide Programul Operațional Regional care are alocat un procent de zece la sută pentru proiecte cu impact dunărean, după aceea, în mai, se va redeschide Programul Transfrontalier România—Bulgaria iarăși cu un procent din finanțare nedeterminat, apoi, în toamnă, Programul Transnațional ‘Dunărea’ care să finanțeze acele operațiuni strategice, planuri de acțiune, studii tehnice care să conducă la un efect integrativ cât mai puternic.
Până în prezent, să reținem că proiectele au mai fost mai degrabă localiste și de multe ori prost interconectate între ele, deci miza Comisiei Europene, prin noua abordare, urmărește o recentrare, în sensul că regiunea respectivă a Dunării își poate reveni numai dacă are proiecte foarte bune, interconectate perfect, complementare pe ambele maluri și în care se transferă bunele practici din amonte către aval și se evită relele practici de până acum.
AGERPRES: Pentru o interconectare perfectă, cum ar trebui să fie colaborarea din zona Giurgiu cu capitala și ce proiecte ar fi viabile pentru această zonă?
Sever Avram: Chiar și interconectarea cu capitala ar fi obligatorie și ar putea să conducă la o zonă metropolitană București-Giurgiu, dar această idee nu a fost încă transpusă în practică cu adevărat.
Eu aș vedea că Giurgiu ar putea profita de pe urma proiectelor mari legate de turism, adică, în sensul că ar putea intra într—un proces de regenerare a portului și de profitabilitate reală pentru Zona Liberă, incluzând acea stație de transport intermodal care deja a fost câștigat ca proiect și apoi să meargă către a realiza anumite circuite turistice care să includă Cetatea lui Mircea cel Bătrân din municipiu și alte obiective importante din Giurgiu, dar și din jur, cum ar fi Călugăreni, ca loc cu importanță istorică și pentru relansarea dimensiunii arheologice culturale, dar și a celei legate de flexibilitatea unor circuite pe ambele maluri și bulgar și român.
AGERPRES: Ce sume s-ar prefigura pentru astfel de proiecte?
Sever Avram: După consultarea cu ceilalți parteneri din celelalte 13 țări dunărene, se va decide colaborativ care să fie cu adevărat prioritățile și sumele alocate pentru acele priorități, deci este prematur în momentul acesta de a spune cifre, dar pot să vă spun că se estimează că vor fi aproximativ patru sute de proiecte majore finanțate, din care 150 sunt deja în curs de preacceptare sau în derulare. Programul Transnațional ‘Dunărea’ are o finanțare destul de modestă adică doar aproximativ 265 de milioane de Euro pentru o perioadă de 7 ani, deci e puțin pentru atât de multe țări, dar el nu e menit să rezolve direct problemele, ci doar să reușească să aducă un fel de hartă precisă a locurilor în care merită să se investească concret și rapid în viitor.
AGERPRES: În acest context, cât de importante sunt proiectele transfrontaliere?
Sever Avram: Proiectele transfrontaliere sunt proiecte în mare parte conexe sau pregătitoare proiectelor transnaționale, deci dimensiunea transfrontalieră este obligatorie pentru că avem deja aprobate, de pildă, încă două noi poduri între România și Bulgaria, unul la Ostrov—Silistra și altul la Măgurele-Nicopole și, deci, concurența se va accentua peste aproximativ 15 ani.
AGERRES: Avem parteneri germani în aceste proiecte pe Strategia Dunării, iar o țintă este exemplul de bune practici al landurilor din Austria și Germania, ce îndemn puteți adresa giurgiuvenilor pentru a ajunge la acest nivel?
Sever Avram: Îndemnul este conținut în remarca fostului comisar european pentru politici regionale care este austriac și care are această deviză că noi, dunărenii, suntem una și aceeași familie și, dacă ne vom apropia prin colaborare și prin solidaritate scopurile și obiectivele concrete, atunci vom câștiga, dacă vom rămâne izolați, fiecare în carcasa lui, vom fi mai degrabă pierzători.
AGERPRES/(A-autor: Camelia Bigan, editor: Diana Dumitru)
http://www.agerpres.ro/economie/2015/03/26/interviu-sever-avram-strategia-dunarii-reprezinta-gura-de-oxigen-pentru-atragerea-de-finantari-europene-10-24-16