În scopul susținerii prioritare a câtorva proiecte majore de tip flagship SUERD din partea României, în urma întâlnirii cu Comisarul European Șef al Regiunii Dunării Peter LANGER, am adresat Coordonatorului Național SUERD și principalilor miniștri de resort implicați Scrisoarea Deschisă din partea comunităților locale, mediului academic și organizațiilor societății civile. Același document a fost transmis și către membri ai Parlamentului European implicați în negocierea cu Comisia Europeană a viitorului Buget UE 2021-2027.

SCRISOARE DESCHISĂ

Subiect: Solicitarea comunităților locale, mediului academic și organizațiilor societății civile privind desemnarea proiectelor flagship ale României în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării

În atenția:

E.S. Dlui Ministru al Afacerilor Externe, Bogdan AURESCU

E.S. Dlui Ministru al Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ion ȘTEFAN

E.S. Dlui Ministru al Fondurilor Europene, Ioan Marcel BOLOȘ

E.S. Dlui Ministru al Finanțelor Publice, Vasile-Florin CÎŢU

Cc per info: Dlui Director Răzvan RAB – Coordonator Național SUERD

Dlui Costin LIANU – Secretariatul Executiv al Consiliului Consultativ SUERD

Dnei Andreea PENA – Punctul de Contact al Strategiei Dunării

Dlui Prorector Gabriel RAICU – Universitatea Maritimă din Constanța / Președinte CLDR

Stimați Domni Miniștri,

până în prezent, din nefericire, Dunărea și mai cu seamă macro-regiunea ce poartă același nume n-au beneficiat în România, până în prezent, decât de un statut relativ marginal în cadrul strategic al politicilor publice din România, unul de veritabilă Cenușăreasă.

Acesta a presupus că, în anii 2010-2011, atunci când au fost puse bazele în comun de către Austria și România ale acestei abordări asupra planificării și dezvoltării macro-regionale, au existat enorm de mari speranțe că decalajele de dezvoltare și de competitivitate dintre amonte și aval în cadrul vastei regiuni europene despre care vorbim să înceapă cel puțin treptat să se reducă, dar pe baza simplificării, în special a legislației, standardelor și procedurilor de aplicare, cu destul de mari diferențe de la sub-regiune la sub-regiune, de la țară la țară, de la o macro-regiune din cadrul UE la alta.

Aparent, un pariu foarte ambițios ar fi fost acela, ca luând exemplul macro-regiunilor-motor ale Europei, să ajungem să fi transferat treptat, în numele coeziunii ca principiu reglator UE, acele bune practici și la nivelul unei regiuni care a fost de-a lungul istoriei divizată și chiar sfâșiată între mai multe imperii, tradiții și tentative de dominanță geo-politică. Un culoar de dialog și de conlucrare destul de entuziast a existat, la început, când se organizau primele evenimente la București. Noi nu ne-am imaginat, la acel moment, că vor apărea destul de rapid forme de partizanat, de concurențialitate, gelozie și rivalitate care, de fapt, nu și-ar fi avut locul atunci când era vorba de o miză atât de generoasă și inspirativă. Probabil că, la aceasta situație, a contribuit și faptul că a fost neclar nu doar modul în care vor fi finanțate proiectele, inclusiv cele majore de tip flagship, ci și posibilitatea de creare a unor sinergii valide, care să conducă la interconectarea nu doar a subregiunilor participante, ci și a strategiilor și macro-regiunilor între ele.

În prezent, întrucât au avut loc cu succes trei apeluri de proiecte în cadrul Programului Transnațional Dunărea din cadrul INTERREG, anumite progrese au fost deja realizate. Astfel, o serie întreagă de asemenea proiecte soft au fost finanțate, în perspectiva ca, într-o etapa imediat următoare, ele vor trece de la faza de planșetă sau de draft la una de transpunere practică, în special care să includă infrastructura sau consolidarea infrastructurii.

Societatea civilă, atât cât a mai rămas pro-activă în această zonă, ar fi putut să facă diferența până în prezent și să tempereze excesul de zel al anumitor lideri din partea central și est europeană. Aceasta deoarece unii lideri din regiune s-au prevalat, în fond, de o anumită accentuare a decalajelor și de o anumită lentoare a implementării unor proiecte stringente și care să fi inclus, în mod obligatoriu, componente de infrastructură, care să atragă schimbări social-economice de mai mare anvergură.

Din nefericire, în pofida eforturilor pe care ”Comunitățile Locale Riverane Dunării” (CLDR) și Catedra Internațională Onorifică ”Jean Bart” în sprijinul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (CIO-SUERD) le-au făcut, în mare parte în sistem de auto-finanțare și pe cont propriu, ritmul de implementare, empatia între decidenții politici și agregatorii de proiecte concrete a lăsat destul de mult de de dorit. Până în prezent, așa cum a mai fost semnalat de către noi într-o serie de interviuri și luări de poziție, inclusiv în prezența Comisarului Șef European al Regiunii Dunării, Dl Peter LANGER, nu s-a ajuns în situația ca România, împreună cu alte state din zona având o situație geo-economică similară (precum Bulgaria, Serbia, Republica Moldova), să ajungă să propulseze pe agenda priorităților câteva proiecte majore flagship. În cadrul acestora ar fi urmat să fie îndeplinită misiunea generică a Strategiei, aceea de a creea un curent favorabil reducerii decalajelor și sărăciei în partea de jos a fluviului Dunărea. Prin aceasta, ar fi meritat să reușim, în același timp, să fi reușit împreună să stabilim noi punți de inter-cooperare, dialog și schimburi umane de energii și de competențe între bazinul superior și cel inferior al Dunării.

Și în această privință, în mod logic, responsabilitatea revine mai mult autorităților centrale din România, tuturor guvernelor anterioare, pentru că au existat toate cărțile pentru a exercita lobby-ul european interinstituțional în raport cu Comisia, Parlamentul European și cu Aria Prioritară 10 de la Viena, în special, pentru ca, într-o mult mai mare măsură să fie avute în vedere acele intervenții punctuale și concertate, focalizate pe anumite nevoi comune sau pe anumite seturi de interese, apte să conducă la schimbări favorabile și în partea mai puțin avantajată a macro-regiunii. Respectiv, proiectele precedente mari care s-au finanțat fără a trece prin complicate faze competiționale și birocratice, la pachet cu o mulțime de alte inițiative și proiecte, au vizat doar obiective legate de biodiversitate precum salvarea sturionilor, protecția Deltei Dunării sau observarea bio-diversității, tot din zona Deltei Dunării. Aceste proiecte, cel puțin până în prezent, au avut o marja de receptivitate și adeziune mai mult decât limitată.

Așadar, considerăm că Guvernului României îi revine misiunea de a face noi negocieri cu Comisia Europeană și cu alți potențiali suporteri ai SUERD legate de miza proiectelor flagship propuse de România, într-un mod mult mai ferm și auto-contributiv.

Acest lucru până acum nu s-a produs și se vede clar că, încă de la structurarea organizațională mai degrabă anemică a Biroului SUERD din cadrul MAE – Coordonatorul Strategiei Dunării, nu sunt încă semne că acesta poate face față cu adevărat unor obiective atât de grandioase care să conducă la co-interesarea decidenților din administrația județeană și locală. În plus, nu se întrevede ca acesta să poată deocamdată promova nici spiritul și nici elementele de atractivitate financiară, de exemplu Axa SUERD din cadrul POR.

În pofida unor elemente de ameliorare care s-au înregistrat în timpul mandatului fostului Ministru pentru Afaceri Europene Victor Negrescu și a Coordonatorului Național SUERD Radu Gorincioi, nu s-a reușit în mod satisfăcător ca, la repetatele insistente ale stakeholderilor din cadrul CLDR și a Consiliului Consultativ SUERD, să fie convins fostul MDRAP, cât și Ministerul Fondurilor Europene că este imperios necesar ca România să susțină nu mai mult decât 2-3 proiecte flagship în care să fie satisfăcute cu adevărat interesele profunde ale dezvoltării României.

În acest sens, realizăm că este necesară o lupta de lobby, la nivel de european, ce-i drept dificil de purtat, dar în condițiile în care există foarte puțini lobby-iști români în raport cu cei din Polonia și, în practica uzuală, este greu de imaginat că acest obiectiv, mai ales dacă nu este consensual agreat la cel mai înalt nivel, va putea fi realizat.

CLDR împreună cu CIO-SUERD au propus activarea unor instrumente concrete de lucru și a unor structurări de tipul Academiei Macro-Regionale Dunăre-Marea Neagră (Bratislava, 2016), care sa aibă propriul ”Accelerator de Afaceri” pentru toți tinerii inovatori din zona Dunării de Jos, deschiderea unei filiere și a unei arii curriculare specializate în studii avansate dunărene, precum și instituționalizarea Platformei Ofițerilor și Comisarilor Dunăreni, la nivelul consiliilor județene și a primăriilor de municipii. În mod regretabil, niciuna dintre aceste propuneri nu a primit un feed-back relevant și nici nu a fost receptată cu entuziasm de către decidenții politici care s-au perindat la cârma MDRAP și MFE.

Domnule Ministru Aurescu, Domnilor Miniștri, reprezentanți ai ministerelor cu responsabilități foarte importante privind Strategia Macro-Regiunii UE a Dunării, ar fi în sfârșit timpul unei abordări complet diferite,nu doar asupra structurii organizatorice la nivel central în România și chiar a calității contribuției românești la Punctul de Contact SUERD (Ministerul Dezvoltării), ci și per global cu privire la o propulsare la nivelul binemeritat al expertizei acumulate între timp prin organizațiile care s-au dovedit cele mai active și nu doar conjunctural. În acest sens, menționăm că din anul 2010 încoace, aceste organizații s-au implicat intens și în mod constant în scopul de a provoca acea schimbare radicală stringent necesară de care este atât de multă nevoie în macro-regiunea noastră.

Este posibil ca să fi maximizat în mod idealist așteptările pe care le-am reamintit mai sus, prefigurând schimbări mult mai rapide și mai dramatice în aria geo-economică a Dunării, dar, poate că și acum, în ceasul al doisprezecelea, să nu fie încă tardiv să fie activat, cu sprijinul Hub-ului Macro-Regional Dunăre-Marea Neagră, creat la impulsul CLDR România, un Corp de Adviseri, axați pe diverse specializări, pe lângă Cabinetul Ministrului Afacerilor Externe care să sprijine Biroul Coordonatorului Național SUERD și să conducă eforturile respective în mod asumat, efectiv, nu în mod improvizat și sporadic. Precum în cazul Comisiei Europene și al altor instituții importante (de pildă, European Political Strategy Centre și Centre for European Policy Studies), care au propriul lor corp de adviseri pe care își fundamentează deciziile în mod concret, este de dorit și chiar posibil, ca o asemenea structură de sprijin să funcționeze, iar Consiliului Consultativ SUERD să i se confere o mult mai mare importanță și rol de interacțiune cu ministerele principale enumerate mai sus. Acestea din urmă au în mâna lor decizii importante privind SUERD, iar, tocmai în acest mod, la nivel național, am putea da proba că această abordare este una legitimă și orientată pragmatic către succesul implementării SUERD.

Prin aceasta, vă mulțumim anticipat pentru considerația arătată și vă lansăm propunerea să acceptați un dialog onest și constructiv, deloc partizanal sau pe baze paseiste, cu Domniile Voastre cu obiectivul deblocării actualei situații și a da, în această fază în care Statele Membre încă negociază fondurile UE pentru viitorul exercițiu financiar, o șansă reală luării mult mai în serios a viziunii românești asupra viitorului macro-regiunii, punând astfel România pe această hartă.

Cu deosebită stimă,

Sever AVRAM

Comisar Regional Dunărean din partea CLDR

Cum Legea Turismului în România a fost adoptată recent în noua sa formă care prevede la loc de frunte asigurarea managementului integrat al destinațiilor de ospitalitate turistică prin OMD, cu amabilul sprijin al CED – membru afiliat Organizația Mondială a Turismului, Catedra Internațională Onorifică ”Jean Bart” (CIO-SUERD) deschide o nouă sesiune de formare online la nivel UE și internațional pentru cei care doresc să evolueze ca Promotori și Experți în acest domeniu.

Informații și înscrieri, în limita locurilor disponibile: http://ciosuerd.houseofeurope.ro/promotor-expert-omd

Cum primele serii privind formarea inter-disciplinară a experților UE în dezvoltare și inovare urbană – Smart City s-au bucurat de un deosebit interest, în special din partea reprezentaților ADR, city managerilor, urbaniștilor și altor profesioniști, sub supervizarea Dr. Ing. Urb. Pietro ELISEI – Ambasador ISOCARP și Manager General URBASOFIA, oferim în perioada următoare oportunitatea unei noi serii de cursanți la distanță.

Detalii suplimentare și înscrieri, până cel târziu în data de 6 decembrie 2019:
http://ciosuerd.houseofeurope.ro/expert-europeni-dezvoltare-inovare-urbana

La trei decenii de la înființarea sa, Fundația Acțiunea Ecologică Română, coordonată de Prof. Teclu CODREȘI, invită la marcarea aniversării acesteia prin Simpozionul național “Despre mijloace de trecere la Dezvoltare Durabilă” – București, 11 decembrie 2019, eveniment cu ocazia căruia va fi adoptat Apelul Civic-Ecologic pentru Dezvoltare Durabilă în România. Parteneri de organizare: Agenția pentru Eficiență Energetică și Protecția Mediului și Fundația EUROLINK-Casa Europei.

INVITAȚIE

Pentru creșterea coeziunii preocupărilor științifice, politice și civice față de mijloacele de trecere la imperativul Dezvoltării Durabile în România,

Pentru a marca intrarea în secolul II al Unirii, de la 1 Decembrie 1918,

Pentru aniversarea a 30 de ani de acțiune ecologică a ONG-ului nostru (înființat pe 27 Decembrie 1989)

Vă invităm

să facem un schimb de informații / comunicări referitoare la mijloacele științifice, deciziile politice și la sprijinul societății civile pentru trecerea efectivă la opțiunea universală a conceptului de Dezvoltare Durabilă în România.

Fundația noastră, prin Centrul de Cercetare Aplicată în Ecologia Sistemică, după o activitate de 30 de ani, a ajuns la concluzia că trecerea de la actuala DEZVOLTARE NEDURABILĂ la DEZVOLTAREA DURABILĂ presupune aplicarea principiilor ECOLOGIEI SISTEMICE.

Ecologia Sistemică, ca știință interdisciplinară, are soluții de trecere efectivă prin așa zisa CONVERSIE ECOLOGICĂ, o temă la care mă voi referi și eu.

Deja s-au făcut unele progrese spre Dezvoltarea Durabilă, prin componente ale Ecologiei Sistemice și astfel așteptăm prezentări din domenii precum: Bioeconomia, Economia Circulară, Agricultura Ecologică sau BioAgricultura, Ecologia Urbană, Ecologia Umană sau Educația pentru Mediu și Cercetarea fundamentală sau aplicativă.

Evenimentul se va desfășura la sediul și cu sprijinul Agenției pentru Eficiență Energetică și Protecția Mediului din București, în colaborare cu Fundația EUROLINK-Casa Europei, în data de miercuri, 11 decembrie 2019, între orele 14.00 și 17.00.

Agenda zilei va fi definitivată și comunicată până în data de 30.11.2019, în funcție de înscrierea participanților, cu lucrări sau pentru dezbateri.

Așteptăm cu interes confirmarea Dvs. de participare până pe 29.11.2019, la adresa office@aer-fundatie.ro.

Cu stimă,

prof. mat.pr. eco. Teclu Codreși

Întrucât sprijinirea economiei circulare la nivel european și mai ales al macroregiunii Dunării dobândește tot mai mult interes din partea stakeholderilor, CLDR România a inițiat și orchestrează un lobby inter-instituțional în favoarea susținerii unei inițiative majore în domeniul turismului circular pe care speră să o poată propulsa în următoarea perioadă spre a primi ghidajul și sprijinul financiar conform dezideratelor exprimate în domeniu. Menționăm că, în paralel, cu amabilul sprijin și în parteneriat cu reprezentantul în România al DG Environment – Comisia Europeană, Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu “Ernest Lupan” (IRCEM, Cluj Napoca), se derulează deja în prezent primul program de tip mini-MBA: ”Antreprenor – Expert UE în Managementul Economiei Circulare și Dezvoltării Durabile”.

Informații suplimentare asupra programului:
http://ciosuerd.houseofeurope.ro/antreprenor-expert-ue-in-managementul-economiei-circulare-si-dezvoltarii-durabile

Buletin Dunărean – Ultimele noutăți și oportunități de finanțare și participare

Buletin Dunărean – Ultimele noutăți și oportunități de finanțare și participare

INVITAȚIE

Vă invităm