Ca interfață între România și decidenții europeni,

CLDR va accelera transformarea dunăreană prin inovare a comunităților locale

~ interviu cu Președintele Executiv al

Asociației „Comunitățile Locale Riverane Dunarii„ – CLDR, Dl Sever AVRAM

Motto:

„Există o unică țară a Dunării, pe care și-a făurit-o ea însăși, de la izvoare, în Munții Pădurea Neagră, până la vărsarea în Marea Neagră a României (…). Această țară este bazinul hidrografic al Dunării, pe umerii căreia se reazemă cerul Europei de mijloc pentru că Dunărea și-a făcut un teritoriu al ei chiar în mijlocul Europei … creeind o adevărată Istorie a Dunării.”

Aurelian BLIDARU – „Istoria Dunării”, Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, 2011

Cele 14 State cu interese comune la Dunăre reprezintă o comunitate deloc omogenă, cu decalaje mari de dezvoltare și abordare mai ales între cursul superior unde se află Germania și Austria, respectiv cursul inferior unde sunt plasate România și Bulgaria. Totuși, din 2011, avem la dispoziție un document cardinal de ghidaj, gândit din start pentru a reduce decalajele de competitivitate ale acestei mari regiuni față de restul Europei, dar și față de ambițiile globalizării și în această zona măcinată în trecut de atâtea războaie și crize zonale, mai ales în fosta Iugoslavie – pe scurt Strategia UE pentru Regiunea Dunării – SUERD.

Rep: Vă rugăm să explicați pentru cititori situația actuală relativ contradictorie în zona statelor din Bazinul Dunării în care un rol decisiv l-ar putea juca și România. Au fost desfășurate deja trei forumuri multinaționale SUERD, au fost anunțate multe proiecte majore, dar în practică s-au întâmplat relativ puține lucruri concrete care să schimbe starea de fapt economică și socială și să producă schimbările așteptate în zona cooperării trans-naționale extinse.

Sever AVRAM: Aveți dreptate. Este, într-adevăr, neapărat nevoie de o noua abordare, complet primenită, care să prevadă din timp obiectivele și joncțiunile necesare spre a putea să reducem din discrepanțe și a acționa bine țintit doar pentru transformări economice în profunzime. Ne aflăm în plină renaștere industrială, după cum au decis înțelepții de la Bruxelles, și atunci ar fi necesare eforturi comune, fără precedent pentru a putea urma și în partea noastră de Europa modelul macro regiunilor motor ale continentului de tipul Baden Wurttemberg, supranumită, cum se știe, California Europei. Ar fi, deci, cazul să profităm din plin de această oportunitate deosebită și să asumăm și aici un model nou de dezvoltare, bazat pe așa numitele Hub–uri de inovare, altfel spus noduri care iradiază modelele noi de creștere a competitivității și valorizare a capitalului uman. Mai concret, aceste hub-uri mari de pe lângă centrele mari universitare – economice ar urma să pună în valoare „specializarile regionale SMART” ale fiecărei regiuni potrivit Principiul integrativ de cooperare pe care l-a adoptat și Uniunea Europeană, denumit „Cuadruplu Helix”, în care inovarea ar trebui să aibă loc prin interacțiunea dintre primării, universități ca propulsoare de cunoaștere și inovare la nivel teritorial, întreprinderile mici și mijlocii care integrează în producție inovarea și alte asociații profesionale sau non–profit relevante.

Rep: Este posibilă această ieșire din fărămițarea de până acum a concepției despre dezvoltare sau rămâne mai degrabă o utopie pentru cei din zona cu reputație balcanică sau balcanistă unde ne plasăm?

Sever AVRAM: Evident că este nevoie de o schimbare și a mentalităților, în ultimă instanță, aplicarea Strategiei Dunării la care suntem co–fondatori alături de Austria, spre aceasta ar trebui să conveargă. Numai că schimbarea mentalităților se produce lent, în generații, și ar merita să începem de undeva, totuși, constructiv, nu contemplativ sau fatalist dacă nu dorim cu adevarat ca decalajele între economiile din amonte și din aval să nu se adâncească în mod dramatic.

În acest sens, o șansă deosebită ar reprezenta-o o rațională utilizare a Fondului de Investiții Strategice votat de Parlamentul European și alimentat parțial de Banca Europeană de Investiții, din initiațiva, cum se cunoaște, a Președintelui Comisiei Europene. Asemenea proiecte majore, cu valori începând de la 25 milioane euro sunt gândite spre a consolida îndeosebi întreprinderile mijlocii și a creea cât mai multe noi locuri de muncă în sectoare vitale (mergând de la infrastructură și bio–economie până la incluziune socială).

Deocamdată, noi împreună cu partenerii din Bulgaria, am lansat deja la Giurgiu recent prima inițiativă de investiții strategice menită să realizeze 11 traversări peste Dunăre în România și între Bulgaria și România. Proiectul prefigurat de coordonatorul inițiativei respective, Dl Jurgen EISELE, nu pleacă de la coridoarele europene de transport, ci își propune să îndrepte o injusție istorică, aceea care ne–a menținut departe de vecinii bulgarii și nu a favorizat prea mult schimburile de mărfuri și de experiență între cele două maluri ale Dunării. Acum, în doar câțiva ani, ar exista oportunitatea să creem o circulație inclusiv turistic mult mai intensă, iar localitățile de pe cele două țărmuri ar putea renaște rapid prin organizarea de tărguri, expoziții și festivaluri comune, care să rotunjeascăa în mod considerabil și veniturile administrațiilor publice din acele 11 zone.

Rep: Aveți în vedere că în cadrul proiectelor susținute de Consiliul Orașelor și Regiunilor Dunării din care asociația Dvs. cu caracter național face deja parte și reprezintă în mod oficial vocea unită a acestor comunități să lansați și alte inițiative strategice similare?

Sever AVRAM: Acesta este prevalent rolul nostru, CLDR – România, de facilitator pentru proiecte de anvergură în care să convingem Comisia Europeană că primariile și universitățile românești pot juca de acum înainte un rol mai activ, de jos în sus, care să ofere realmente o alternativă ne-birocratică și anti- centralistă față de abordările anterioare românești.

În practică, aceasta înseamnă că în contextul participării Coordonatorului Strategiei Dunării din partea Comisiei Europene, Dl Marco ONIDA și a Coordinatorului CoDCR. Dl Peter LANGER la Conferința viitoare de la sediul Senatului României în 24–25 septembrie 2015 intenționăm să mai lansăm alte două ințiative în cadrul Planului de Investiții Strategice și anume: una, în domeniul realizării unei soluții integrate de bio–eco–eficiență pe baza unei invenții românești brevetate deja și multiplicabile la scara parcursului dunărean; a doua, pentru realizarea unui lanț de mini–porturi turistice și debarcări pe tot cursul Dunării, în special în regim de parteneriat public–privat, sperăm, care să reînvie atractivitatea turistică a unor orașe precum Calafat, Fetești, Hârșova și așa mai departe.

Rep: În final, am dori să ne spuneți cât de eficient apreciați că este dialogul și cooperarea cu decidenții politici și administrativi din România.

Sever AVRAM: După cum se observă, noi traversăm valuri continue de instabilitate sau criză politică, în unele ministere care sunt responsabile de arii prioritare ale Strategiei nu există suficientă transparență sau interacțiune etc. Totuși, Strategia Dunării recomandă în primul rând stilul de lucru de jos în sus, adică dinspre initiațiva primarilor către ministerele sau organismele autohtone sau europene care pot sprijini transpunerea acestei Strategii cruciale pentru ieșirea din sub–dezvoltare, mai ales a așa–numitelor „state de categoria a treia”, cum sunt catalogate încă Bulgaria și România.

Noi considerăm că ar fi necesar să lucrăm mult mai mult și mai intens sub inspirația și ghidajul statelor cu bune practici de împărtășit în domeniul implementării de mari proiecte dunărene, de toate tipurile – de la infrastructură la noile modele educaționale și de incluziune socială: Austria, Baden Wurttemberg și alte state partenere ale acestora precum Slovenia sau Cehia.

Întrucât la Ulm, în această toamnă, vor fi prezenți toți miniștrii fondurilor europene din statele dunărene, avem în vedere să solicităm un sprijin și o implicare mult mai palpabile din partea guvernelor acestor țări spre a-și putea pune în practică propriile asumări și promisiuni de conlucrare, dar după modele de management mult mai coerente, cu mai mare acuratețe și mai avansate conceptual. Dacă nu vom proceda rapid și viabil în această direcție, am putea risca, din nou, o adâncire periculoasă a decalajelor, ceea ce nu ar fi în avantajul nici al statelor mai prospere din macro–regiune.

Nu mai este deloc timpul declarațiilor binevoitoare, al amânărilor sau al fugii de răspundere. Cuvântul de ordine trebuie să fie în sensul unei apropieri a standardelor de planificare și dezvoltare urbană, al îmbunătățirii calității vieții tuturor cetățenilor.