~ Dialogul Finaciar Dunarean – Bratislava, 23-24 mai 2016 ~

1. In pofida anumitor progrese inregistrate de la aprobarea macro–strategiilor regionale pilot ale Europei, la cea de a cincea editie a forumului financiar–bancar anual dunarean, organizat recent la Bratislava, capitala tarii care detine in prezent Presedintia Strategiei Regiunii Dunarii – SUERD, principalii speakeri europeni invitati la sediul Bancii Nationale a Slovaciei au relevat ca intreaga Europa aproape se afla la o mare rascruce istorica, fapt care necesita decizii ferme, rapide si cumpanite prin care sa se inceapa un larg proces investitional la scara continentala care sa reduca cel putin o parte a decalajului economic si social care ne distanteaza inca foarte mult fata de evolutiile actuale din Asia si America de Nord si de Sud, in buna masura.

2. Decalajul competitional dintre Romania si restul UE se accentueaza

Asa cum sublinia reprezentantul BEI la lucrari – Directorul Executiv al Fondului European de Investitii Strategice ESIF, Dl Wilhelm MOLTERER, banii de investitii sunt mai mult decat indeajuns in UE, dar lipseste antrenarea lor de catre sectorul privat in suficiente proiecte de anvergura si obligatorii pentru reindustrializarea inteligenta pe care o promoveaza Presedintele Comisiei Europene si Comitetul Regiunilor, in special. La aceasta ora, singurele tari care nu au reusit, de pilda sa acceseze ESIF sunt Romania si Bulgaria, tari care au intarziat sa infiinteze la timp bancile de promovare – dezvoltare care sa compenseze lipsa de implicare a bancilor comerciale, reticente sa acopere proiecte inovative majore, dar cu grad mai mare de risc. Nu intamplator, aceste tari continua sa ramana tarile de asa numit rang III din cadrul UE, conform raportului realizat in 2014 de Institutul International de Inalte Studii Economice de la Viena.

3. Aplicarea angajamentelor politice ambitioase sunt intarziate si intr–o faza de coagulare neconcludenta sau suficient de transparenta

Tocmai de aceea, pentru a nu se contribui mai departe la o crescanda si periculoasa polarizare intre cursul superior si cel inferior al Dunarii, majoritatea invitatilor au fost de acord ca este stringent necesar un proces profund de reinventare profunda dupa principiul pe care CLDR l-a prezentat, in calitate de membru al Danubius Academic Consortium, care sa coaguleze procesul transformativ in curs si sa conduca la o relansare a sub–regiunii care formeaza asa numita „Trilaterala SUERD”, formata din Bulgaria, Serbia si Romania, state cu obiective generale convergente din perspectiva macro regionala.

Dupa cum se cunoaste, la Ruse, s-a si semnat in 2014 un document generos in acest sens la nivelul primilor ministri ai celor trei State Membre SUERD, insa in mod practic niciuna dintre directiile urmarite acolo pe linia inovarii, convergentei, standardizarii practicilor si procedurilor de dezvoltare urbana etc nu au fost in mod concret puse in practica. In plus, in urma vizitelor si propunerilor repetate de cooperare institutionala consolidata formulate de Guvernul Landului Baden Wurttemberg, Coordonatorul Axei Prioritare de Competitivitate nu s-a ajuns, din nefericire, la configurarea sub egida SUERD a unor proiecte integrate semnificative din punct de vedere investitional si ca sens al schimbarii necesare in ritm accelerat si eficient.

4. Mijloace rapide prin care procesul macro regional poate fi dinamizat

Din unghiul de vedere al recomandarilor extrase, in principal, in scopul unei reale dinamizari a procesului dunarean prin inovare, au fost solicitate mai ales la nivel cvasi–unanim:

– o implicare mult mai intensa a coordonatorilor nationali SUERD, cu rezultate mult mai palpabile in plan practic, ceea ce este evident valabil si in cazul Romaniei;

– identificarea unor metode flexibile de atragere a investitorilor din sectorul privat pentru co–finantarea proiectelor de anvergura in sistem PPP

– o schimbare drastica, din temelii, a paradigmei educationale si a creativitatii prin coagularea demersurilor in mod coerent la nivel pan–european, mai ales prin promovarea antreprenoriatului, educatiei duale si culturii inovatiei la toate nivelurile institututionale;

– constituirea Comunitatii de Practici Dunarene in favoarea Inovarii Integrale, asa cum a rezultat si in urma Forumului Inovarii Integrale Dunare–Marea Neagra (Bucuresti, 14 aprilie 2016).

La acest punct, situatia Romaniei pare sa se fi imbunatatit, insa tot nu exista norme metodologice clare pentru aplicarea PPP si in Romania, mai ales pentru proiectele sprijinite de BEI sau BERD.

5. In loc de concluzii

Evident, cu ocazia evenimentului, au reiesit si o serie de elemente importante, bune practici si exemple care ar putea avea darul sa multiplice numarul proiectelor majore valide si sa atraga finantari mult mai consistente pentru relansarea economica a macro regiunii.

In acest sens, vine in intampinarea celor interesati lansarea Portalului EuroAccess Danube Region, dar depinde in mare masura de gradul de co–interesare responsabila al stakeholderilor care pot si merita sa fie atrasi si sa-si aduca o contributie cat mai activa prin inovare in zona si pentru a nu permite sub nicio forma o continuare a divizarii bazinului Dunarii intre tari prospere, foarte avansate si state blocate in proiect, cu economii stagnante, bazate mai mult pe consum si cu administratii publice anacronice si mai degraba potrivnice valului de schimbari necesare, cum evidentia recent intr–un articol si Vicepremierul Vasile Dancu, in special in tara noastra:

„Dusman mai mare ca improvizatia este poate doar mimetismul si formele fara fond, lenea gandirii si smecheria ca forma de inteligenta prost directionata. (…) Nu ne va fi mai bine cat timp vom pierde lupta cu inca un adversar redutabil: lipsa de incredere in aproapele nostru. Fara efort colectiv si fara respectul legilor drepte sau strambe, asa cum le facem, nicio natiune nu a reusit sa treaca de stadiul in curs de dezvoltare.”

Sever AVRAM

Presedinte Executiv si

coordonator al Delegatiei CLDR – Bratislava, 2016