Politicile egalității de șanse pot ieși din utopie doar dacă sunt orientate către soluții pragmatice și dialog autentic

~ de  Marius VIRTEJEANU

În urma celor trei sesiuni desfășurate în cadrul proiectului „Femeile fac un pas în față!„, am remarcat că abordarea problematicii realizării egalității de șanse profesionale ca și de gen, stârnește cu adevărat interesul unei categorii largi de oameni din presă. În genere, se dovedește că lupta cu stereotipurile și prejudecățile rămâne dificilă într-o societate post-patriarhală, în care există încă o prăpastie greu de umplut între rural și urban, între sărăcie și opulență.

Criza destul de agravată în care se află mai ales presa scrisă a ultimilor ani crează obstacole în privința posibilității de a dezvolta modelul unei mass-medii mult mai angajate civic, capabilă să includă pe agenda decidenților transpunerea în practică a politicilor publice care vizează egalitatea de șanse. Majoritatea jurnaliștilor reproșează superficialitatea cu care sunt tratate multe teme, făcându-se concesii unor gusturi îndoielnice și unui senzaționalism care blochează din start formularea unei viziuni împrospătate, pro-dinamice, racordată la exigențele formulate de reprezentanții Comisiei Europene și Parlamentului European. Fără îndoială, procentul mare de neîncredere în propriile instituții importante ale statului conduce și la o neîncredere similară în posibilitatea de a rezolva problemele generate de nerespectarea în practică a standardelor europene privind asigurarea egalității de șanse.

În acest sens, majoritatea participanților au fost de acord că, fără să existe modalități miraculose de eradicare a decalajelor și discrepanțelor față de alte societăți europene, totuși, cheia problemei ar reprezenta-o concentrarea pe îmbunătățirea și completarea cadrului legislativ, mai cu seamă cu accent pe componentele de obligativitate a aplicării legislației în vigoare și a stabilirii penalizărilor de rigoare pentru instituțiile sau companiile care, de bunăvoie, nu au de gând să se conformeze planurilor UE și solicitărilor oficiale.

Așadar, dintre soluțiile propuse de-a lungul sesiunilor de către participanți, am selectat următoarele propuneri ale participanților de sex masculin:

1. preluarea elementelor fundamentale ale sistemului de valori către toate nivelurile unde educația le poate face mai transmisibile și atractive pentru tânăra generație
2. promovarea și răsplătirea proiectelor și personalităților care promovează prin propria activitate reducerea discriminării și a altor forme care viciază respectarea în practică a principiilor egalității de șanse
3. introducerea prin lege a obligativității Planului Egalității de Șanse pentru instituțiile și întreprinderile cu mai mult de 500 de angajați, după modelul statelopr avansate din Uniunea Europeană
4. punerea de acord a legislației din domeniul legislației egalității de șanse cu acela al stimulării  responsabilității social-corporative, ăn special prin facilități fiscale acordate companiilor ce demonstrează implicare prin sponsorizări și acțiuni concrete privind asigurarea egalității de șanse și combaterea discriminării
5. promovarea din timp a unor proiecte în parteneriat pentru marcarea Zilei Egalității de Șanse între bărbați și femei (8 mai), mai cu seamă a acelora care includ schimburi de experință și transferuri de bune practici cu indicatori cantitativi și calitativi fermi
6. înăsprirea legislației cu privire la protejarea femeilor hărțuite, abuzate, violate etc., iar, în paralel, constituirea unei rețele naționale de adăposturi de zi și de noapte pentru persoanele care au fost victimeale diverselor abuzuri sau forme de violență
7. penalizarea organismelor mass-media pentru promovarea unor forme de discriminare sau ofensare a publicului și încălcarea implicită a legislației egalității de șanse
8. încurajarea implementării unor proiecte pentru diseminarea bunelor practici anti-discriminatorii, de tipul „Ștafeta între generații” (experiență împărtășită de la bunici la nepoți)
9. introducerea și finanțarea prin elge a unui număr național de apel pentru urgențe privind combaterea violenței domestice în special contra fetelor și femeilor
10. promovarea și stimularea creării unor locuri de muncă de tip part-time și a flexibilității orarului de lucru pentru îmbunătățirea concilierii vieții private cu cea profesională și încurajarea petrecerii timpului   liber alături de familie
11. impunerea prin lege a unei cote de reprezentare corespunzător cu indicii demografici actuali ai femeilor în raport cu bărbații în Parlamentul României, așa cum deja a fost formulată o propunere legislativă

Pe de altă parte, din unghiul feminin de vedere, accentul cade și pe alte puncte de focalizare, după cum urmează:

1. îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional actual, racordat la schimbările intervenite pe plan european, îndeosebi prin adaptarea cadrulu instituțional la formele actuale de coordonare și intercomunicare realizate la nivel comunitar
2. formularea unor politici publice privind îmbunătățirea egalității de șanse orientate în special către decidenții înșiși, mai ales prin furnizarea de pilde personale și modele proprii de implicare și acțiune care să accelereze în mod adecvat schimbarea mentalităților.
3. lansarea unor dezbateri publice și campanii de massă pentru dezbaterea problemelor egalității de șanse la nivel regional și zonal – concentrarea trebuie să fie în special pe chestiunile restante sau nerezolvate în mod sufiecient la nivelul administrației publice sau al societății românești
4. încurajarea într-o mai mare măsură a proiectelor care promovează „femeia modernă”, având ca scop depășirea stereotipurilor actuale și a unor mentalități retrograde, de exemplu prin crearea unor centre de dezvoltare personală, deschiderea unor școli vocaționale orientate preponderent către femei și alte grupuri vulnerabile
5. organizarea unor campanii de advocacy și lobby pentru schimbarea atitudinilor, în special a celor care acceptă perpetuarea discriminărilor și a inegalităților între femei și bărbați
6. introducerea unui ajutor specific de minimis vizând înființarea unor microîntreprinderi de căre femei antreprenor
7. implementarea unor proiecte specifice privind încurajarea în mai mare măsură a femeilor pentru a se implica în politică și în sfera decizional-administrativă
8. inițierea unor programe și proiecte care să contribuie la o schimbare substanțială de imagine a femeii române, în special pe baza cultivării respectului față de valorile morale și a valorilor fundamentale europene

Oricât de lăudabile în sine, aceste propuneri sau așteptări nu au șansa să facă mai permeabilă societatea per ansamblu dacă nu sunt însoțite de transformări concrete și în alte zone de exprimare sau de activitate. În mod firesc, reformele dau roade dacă sunt echipate și cu mijloace financiare adecvate și dacă se reușește configurarea unui curent de opinie mult mai unitar la nivelul întregii societăți civile.

Este evident că toți cei prezenți au înțeles că reducerea discriminărilor atât directe, cât și indirecte poate deveni și un instrument pentru creșterea competitivității social-eonomice a României, cu atât mai mult cu cât astăzi este atât de necesar ca perspectiva să se schimbe rapid prin cooperare teritorială, mai ales cu țările din macro-regiunea Dunării.